Mituri Comune despre MBTI

Tipurile de Gândire nu sunt reci și fără emoții. Experimentează bucurie, tristețe, mânie și iubire la fel ca toată lumea. Distincția T/F este despre ceea ce dai prioritate când iei judecăți: Gânditorii tind să sublinieze consistența logică și analiza obiectivă, în timp ce Sentimentaliștii se concentrează mai mult pe modul în care deciziile afectează oamenii și dacă se aliniază cu valorile personale.

De exemplu, când se ocupă cu un angajat cu performanțe slabe pe termen lung, un INTJ (tip de Gândire) ar putea gândi "urmărirea regulilor este cea mai corectă abordare," în timp ce un INFJ (tip de Sentiment) ar putea considera "ce înseamnă asta pentru ei personal?" Dar aceasta nu înseamnă că INTJ nu pasă angajatul — pur și simplu procesează situația diferit.

De fapt, mulți Gânditori au vieți emoționale interne bogate; pur și simplu nu exprimă emoțiile exterior obișnuit. Ar putea prefera să-și arate grija prin acțiuni mai degrabă decât cuvinte. Egalarea "rațional" cu "fără sentimente" este una din cele mai mari greșeli în citirea tipurilor de Gândire.

Teoria jungiano-analitică sugerează că preferințele de personalitate de bază se stabilizează după vârsta adultă. Cu toate acestea, aceasta nu înseamnă că ești pentru totdeauna prins într-o "cutie de tip." Pe măsură ce îmbătrânești și acumulezi experiență de viață, de obicei dezvolți capacități mai echilibrate — cineva care era extrem de introvertit în tinereță ar putea gradually învăța să dea discursuri publice eficiente prin cariera lor.

Cercetarea empirică dezvăluie și complexitate: aproximativ 40-50% din oameni primesc un tip cu patru litere diferit la retestare în câteva săptămâni. Aceasta ar putea reflecta mai multe lucruri: preferințe care erau deja limitate pe anumite dimensiuni, stări de dispoziție care afectează răspunsurile, sau limitări inerente ale măsurilor cu autoevaluare.

Iată de ce OpenJung afișează scorul tău de procent pe fiecare dimensiune alături de codul tipului. Dacă punctezi aproape de 50% pe orice dimensiune, înseamnă că probabil ai flexibilitate bună și poți folosi ambele preferințe în funcție de situație. Codul tipului este un punct de plecare, nu o punct final.

Aceasta este poate cea mai răspândită concepție greșită despre MBTI. Introversiunea (I) nu egală timiditate, anxietate socială sau abilități de comunicare slabe. În mod similar, Extraversiunea (E) nu egală a fi vorbăreț, încrezător sau social abil.

Introvertații se reîncarcă prin solitudine și au nevoie de timp liniștit pentru a se "reîncărca" după interacțiune socială prelungită. Extravertații sunt opusul — câștigă energie din interacțiunea cu alții și se simt drenați atunci când sunt singuri prea mult timp. Aceasta este o diferență în managementul energiei, nu competență socială.

Mulți introvertați se descurcă excelent în situații sociale — pot fi vorbitori remarcabili, oameni de vânzări sau organizatori de evenimente. Doar au nevoie de timp singur pentru a se recupera după activități sociale aglomerate. Un extravert, chiar dacă se simte nervos sau timid, se va simți totuși energizat într-o mulțime. Înțelegerea acestei distincții ne ajută să-ne gestionez mai bine energia și reduce judecata incorectă a celorlalți.

MBTI diferă fundamental de astrologie. Astrologia se bazează pe poziții astronomice la naștere cu niciun mecanism cauzal verificabil. MBTI provine din teoria tipurilor psihologice din 1921 a lui Jung, măsurând preferințe psihologice observabile cu logică teoretică corentă.

Cu toate acestea, MBTI se confruntă cu controverse în psihologia academică. Criticile principale includ: fiabilitatea test-retest nu este ideală, trăsăturile de personalitate sunt mai probabil continue mai degrabă decât categorii binare, și codurile din patru litere pot simplifica prea mult complexitatea personalității. Aceste critici au merit.

Poziția OpenJung este: MBTI este un cadru valoros de autoconștientizare care ajută oamenii să înțeleagă diferențele dintre ei și alții, facilitând comunicarea și munca în echipă. Cu toate acestea, nu ar trebui folosit pentru decizii de angajare, judecăți de capacitate sau ca scuză pentru comportament. Gândește-te la el ca la o oglindă pentru autoreflecție, nu o etichetă care te definește.

"INTJ-ii ar trebui să fie oameni de știință, ESFP-ii ar trebui să fie actori" — deși astfel de declarații au o anumită valoare de referință, a le trata ca reguli de planificare de carieră este înșelător.

În primul rând, există variație enormă în interiorul fiecărui tip. Doi ENFP-uri ar putea avea abilități, interese și valori complet diferite. În al doilea rând, succesul în carieră depinde de mulți factori: abilități profesionale, efort, oportunitate, relații și mai mult — tipul de personalitate este doar o bucată. Al treilea, mulți oameni se descurcă excelent în cariere "nepotrivite" — campioni de vânzări introvertați, programatori extravertați, directori creativi de tip Senzație. Exemplele abundă.

Modul corect de a folosi informația de tip este: înțelege care medii de lucru te fac să te simți mai satisfăcut sau drenat, și gândește-te cum să exploatezi punctele tale forte și să aborzi punctele slabe în rolul tău actual. Folosește-o pentru a crește autoconștientizarea, nu pentru a restrânge opțiunile. La urma urmei, ești o persoană completă, nu un cod din patru litere.